web analytics
Lanțuri alimentare scurte

În data de 06 octombrie a.c. a fost organizată în Oradea conferința internațională “Lanțurile scurte alimentare și funcționarea piețelor locale în zonele frontaliere”.

În cadrul conferinței au fost prezentate mai multe modele de organizare a lanțurilor scurte, în 3 țări europene: Franța, Ungaria și România. În acest context, s-a pus în evidență nevoia de a dezvolta forme specifice de producție, distribuție și comercializare a produselor care vin din lanțuri alimentare scurte. Dintre exemplele care au fost prezentate amintim:
- Agricultura susținută de comunitate: AMAP-ul(Franța) și ASAT-ul (România);
- Programe de vânzare a produselor de la fermă (Franța și Ungaria);
- Programe combinate de turism și comercializare a produselor de la fermele producătorilor (Poarta Deschisă, Ungaria);
- Dezvoltarea de platforme on-line, unde consumatorii îți pot plasa comenzi de produse agricole;
- Dezvoltarea unor programe de colaborare între mici producători și restaurante locale (program dezvoltat cu succes în Franța și Ungaria).

Prezentarea acestor modele a pus în evidență faptul că micii producători au nevoie de o relație cât mai directă cu consumatorii, care să le permită vânzarea produselor la un preț corect (cu cât există mai mulți intermediari, cu atât prețul pe care îl primește producătorul este mai scăzut). Modelele amintite reprezintă forme alternative de comercializare, care sunt specifice lanțurilor scurte.

Un alt aspect deosebit de important care a fost abordat în cadrul întâlnirii s-a referit la nevoia de regândire a modelului agricol actual. Reținem câteva paradoxuri sociale și economice pe care le întâlnim astăzi:
- 5 mari distribuitori controlează 50% din piața europeană;
- 7 agenți economici controlează 90% din sectorul agro-chimic;
- 1/3 din producția globală este risipită;
- la nivel mondial, distanța parcursă între locul de producție a hranei și cel de consum este între 2000 și 4000 km.

În acest context, au fost prezentate două modele de gândire a unor proiecte alimentare teritoriale, care se bazează pe implicarea tuturor factorilor interesați, chiar dacă aceștia au interese și așteptări diferite. Mai multe informații despre cele două metode prezentate pot fi găsite la:
- Metoda LABO’M21, www.gironde.fr/jcms/cgw_82779/le-labo-m21;
- Metoda propusă de International Urban Food Network, www.iufn.org.

Din partea asociației ASAT a participat Mihaela Vețan, care a realizat o prezentare a modelului ASAT, prezentare însoțită și de proiecția fimului Be part of CSA!, realizat cu sprijin financiar prin programul Erasmus+.

Evenimentul a fost organizat de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Oradea (ZMO) în parteneriat cu Central European Service for Cross-Border Initiatives (CESCI) și Institut National France-Hongrie (INFH) .